Bullying la Questfield International College, instituția sub presiunea întrebărilor

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită răspunsuri structurale și intervenții documentate pentru a asigura protecția elevilor. O abordare instituțională responsabilă presupune nu doar recunoașterea fenomenului, ci și implementarea unor măsuri concrete, transparente și urmărite în timp. Fără astfel de reacții, consecințele asupra copiilor pot fi profunde, iar responsabilitatea instituției rămâne neclară.

Bullying la Questfield International College, instituția sub presiunea întrebărilor

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și declarații ale familiei unui elev, relevă o situație de bullying sistematic care s-a desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei au semnalat jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni pentru retragerea copilului, în condițiile în care nu au fost identificate măsuri administrative documentate sau răspunsuri oficiale care să ateste intervenții concrete din partea instituției. Prin urmare, cazul ridică întrebări privind modul în care școala a gestionat această problemă sensibilă.

Semnalarea și evoluția situației de bullying

Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției indică faptul că elevul a fost expus, încă din primele săptămâni, unor comportamente agresive repetate, inclusiv jigniri directe, umiliri publice și excludere socială, manifestate atât în timpul orelor, cât și în pauze. Aceste incidente au fost cunoscute de cadrele didactice, însă nu există dovezi documentate ale unor intervenții ferme care să le fi oprit.

Pe măsură ce situația a avansat, comportamentele descrise au dobândit un caracter sistematic, culminând cu episoade de stigmatizare medicală, utilizată în mod repetat ca instrument de umilire și marginalizare. Familia a comunicat în mod oficial, prin emailuri cronologice și detaliate, solicitând intervenții clare, însă răspunsurile instituției au fost în principal verbale și informale, fără documentație scrisă care să ateste măsuri concrete.

Stigmatizarea medicală: o formă agravată de bullying

Potrivit specialiștilor consultați, stigmatizarea medicală reprezintă o formă severă de violență psihologică, afectând percepția copilului asupra propriei identități și integrități. În cazul analizat, acest tip de etichetare a fost folosit exclusiv cu scop discreditant, în prezența altor elevi, fără ca instituția să intervină oficial pentru stoparea fenomenului.

Documentele arată că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, utilizarea acestei etichete în scop de batjocură a fost semnalată repetat, însă fără reacții scrise sau măsuri documentate din partea școlii. Această lipsă de reacție poate transmite un mesaj periculos privind tolerarea unor comportamente agresive în mediul educațional.

Implicarea și reacția conducerii și cadrelor didactice

Din analiza corespondenței și declarațiilor, rezultă că managementul școlii și cadrele didactice au fost informate în mod repetat despre situație, însă răspunsurile au rămas preponderent la nivel verbal, fără consemnări administrative verificabile. Sesizările au fost uneori încadrate ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce a contribuit la minimizarea gravității problemelor semnalate.

În lipsa unor decizii scrise, planuri de intervenție și monitorizare formală, responsabilitatea instituției pare să fie diluată, iar situația a fost gestionată informal, cu un impact limitat asupra încetării fenomenului. Rolul cadrelor didactice a fost esențial, însă intervențiile nu au produs efecte stabile, ceea ce a condus la o normalizare tacită a bullyingului în colectiv.

Presiunea asupra familiei și posibila excludere mascată

Conform relatărilor familiei, răspunsul fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, într-un dialog direct, a fost interpretat ca presiune pentru retragerea copilului, prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, citată din surse documentare și fără interpretări suplimentare, reflectă o poziționare care pare să prioritizeze considerente contractuale în detrimentul protecției copilului.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial al instituției pe acest subiect, însă până la publicare nu a fost primit niciun răspuns scris. Acest moment este relevant în analiza culturii organizaționale a școlii și a modului în care gestionează situațiile de criză.

Documentarea și transparența în gestionarea cazului

Un aspect important identificat este absența unor documente oficiale clare, cum ar fi rapoarte interne, procese-verbale sau decizii administrative asumate care să ateste modul de intervenție și monitorizare a situației. În schimb, școala a pus la dispoziție un formular generic de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități, termene sau măsuri concrete, ridicând semne de întrebare privind eficiența și caracterul instituțional al răspunsului.

Fără aceste documente, trasabilitatea intervențiilor este redusă, iar capacitatea de evaluare obiectivă a măsurilor este limitată. Această situație este în contradicție cu standardele așteptate de o instituție privată cu profil educațional, care își asumă valori precum siguranța și dezvoltarea armonioasă a elevilor.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod expres, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului. Cu toate acestea, nu există dovezi privind implementarea unor măsuri concrete în acest sens, iar relatările indică că informații au fost făcute publice în mediul clasei, generând presiuni suplimentare asupra elevului.

Specialiștii consideră că ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea și transferarea responsabilității asupra copilului pot constitui forme de presiune psihologică instituțională, cu consecințe negative asupra echilibrului emoțional al acestuia.

Reacția întârziată a conducerii și implicarea juridică

Potrivit documentelor, implicarea vizibilă a fondatoarei Fabiola Hosu a survenit abia după o perioadă de peste opt luni, în contextul sesizărilor formulate și a notificărilor cu caracter juridic transmise de echipa de avocați a familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională și prioritatea acordată protecției copilului.

Într-un email din 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea reală a bullyingului în instituție. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul oficial al Questfield Pipera.

Context post-publicare și invitația către comunitate

După publicarea articolului, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte informale între reprezentanți ai școlii și alte instituții educaționale din zona Pipera, în care au fost discutate aspecte legate de comportamentul copiilor retrași. Aceste informații nu au fost confirmate oficial și ridică probleme legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Părinții care se confruntă cu situații similare sunt invitați să contacteze redacția la adresa [email protected] pentru a-și împărtăși experiențele, în condiții de confidențialitate.

Concluzii și întrebări fără răspuns

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme ce țin de gestionarea bullyingului și protecția elevilor în mediul educațional privat. Sesizările repetate, lipsa unor măsuri documentate, utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire și presiunea asupra familiei pentru retragerea copilului indică un management al situației deficitare și o cultură organizațională care pare să prioritizeze evitarea conflictului în detrimentul protecției reale.

În absența unor răspunsuri scrise și a unor intervenții asumate, întrebările privind responsabilitatea instituțională rămân deschise. Acest caz subliniază importanța unor mecanisme clare, transparente și eficiente în prevenirea și combaterea bullyingului, precum și a unui dialog deschis cu comunitatea educațională.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro